October 30th, 2009
Cora
Din cauza unor probleme tehnice, blogul nu a mers vreo 10 zile. Acum şi-a revenit, dar cu arhiva un pic pierdută. Şi dacă tot a venit vorba de probleme…
Mă înclin celor care în faţa greului, primul lucru la care se gândesc este cum să îl doboare. Nu cum să dea înapoi. Mai în glumă, mai în serios, toţi avem momente în care suntem puşi la zid de probleme. Şi nu de multe ori acestea coincid cu ale altora.
Reacţii posibile (zic şi eu):
- coci bine până găseşti o cale;
- dai din coate şi ieşi cumva la lumină;
- nu te agiţi, dar nici nu vrei să dai înapoi. Aşa că începi cu „hai să discutăm ce se poate face…”
- aştepţi să te rezolve alţii;
- îţi spui că e prea greu şi că mai bine nu faci nimic;
ş.a.
Rar am întâlnit oameni care recunosc că au o problemă. Şi la fel de rar, oameni care nu s-au retras când au dat de greu. Mai ales când depindeau şi alţii de ei.
Iar restul, probabil rar simt satisfacţia de a trece peste un hop.
Ideea pe scurt (pentru că deja s-a făcut târziu): De multe ori ne oprim acolo unde nu ni se mai oferă pe degeaba cookies şi lapte cald. Şi de prea puţine ne oprim la adevărata limită.
