Vorba Corinei

…cam ăsta ar fi sloganul anului 2009 pentru mine. Încercând să îmi amintesc toate momentele importante pe care le-am trăit, parcă cele frumoase sunt astupate de cele rele.

Prima parte a anului a fost frumoasă. Aveam la un loc tot ce mi-am dorit vreodată: sănătate, un job, o pereche care îmi era alături de mai bine de un an şi prieteni lângă mine.

Jobul mi-a ocupat foarte mult din timp, dar mi-a adus şi cele mai mari satisfacţii. Mai întâi, am fost în echipa de organizare a Olimpiadelor Comunicării ca PR Executive, un boom în care învăţam meserie în timp ce o practicam. Apoi, am fost Account, ocupându-mă de comunicarea online pentru Tuborg România. Mai exact, de campania Umbrela Verde Din nou multe satisfacţii, reacţii, mişcare în jur…

Începând anul 3 de facultate am decis să renunţ la job. Voiam mai mult timp, voiam sa mă odihnesc şi să mă ocup de alte proiecte (cum ar fi licenţa care va fi în mare parte despre reţelele sociale online).

Însă nimic nu mi-a mers bine. Certuri, oameni în jur care m-au lăsat baltă, lipsă de energie… Iar finalul anului mai trist decât oricare al moment. Pe 15 decembrie bunica mea care m-a crescut a fost internată în spital – a luat o viroză care i-a atacat puternic plămânii şi din păcate, nu a reacţionat la tratament… Ieri, 30 decembrie, am pierdut-o.

Pe lângă acestea parcă a fost şi o stare generală negativă în jur. În lume. Sau poate ochii mei trişti văd asta. Anul acesta au murit prea multi artişti, s-a vorbit despre politică, sistem, trecut şi sărăcie mai mult decât oricând, am alergat după stabilitate şi am obţinut în schimb consolări sau o prelungire a iluziilor. Normal că s-au petrecut şi lucruri bune şi frumoase, dar nimeni nu vorbeşte despre asta…

Toate ca toate, dar m-a întărit al naibii 2009. Şi mi-a ajuns! Sper ca peste un an să fac un review optimist despre ce am trăit în 2010. Am planuri, însă acum nu le pot contura prea clar. Ştiu ce vreau, trebuie să pot – îmi zic.

Iar vouă vă urez să fiţi sănătoşi, forţoşi, înţelepţi şi visători

(picture from)